Kinetoterapie și gimnastică pre și post-natală

1. Continuarea exercițiilor de asuplizare musculoarticulară;
2. Menținerea tonusului postural și prevenirea aplatizării bolții plantare;
3. Aplicarea măsurilor de îndepărtare a tulburărilor circulatorii;
4. Instruirea gravidei asupra posturii corecte în practicarea gesturilor uzuale și profesionale;
5. Invățarea reflexelor de distensie și expluzie îmbinate cu actul respirator și a pozițiilor facilitatorii de coborâre a fătului;
6. Prezentarea metodelor de naștere naturală și pregătirea gravidei și a familiei pentru actul nașterii.

Exercițiul fizic se va adapta vârstei gravidei, vârstei gestationale, evoluției sarcinii, gradul de antrenament al gravidei. În sarcina normală, programul de exerciții este structurat pe trimestre.

Pozițiile de lucru vor fi comode, relaxante, cu o baza mare de susținere și cu coborarea treptată a centrului principal de greutate pe măsură ce vârsta sarcinii crește. În primele 3 luni, se pot utiliza toate pozițiile fundamentale și derivate. În urmatoarele luni, se va renunța la poziția atârnat, deoarece exista risc de avort spontan prin cresterea presiunii intra-abdominale. Se va renunța la poziția așezat și se va utiliza derivata așezat-rezemat. În ultimele luni de sarcina, se vor utiliza mai ales pozițiile: decubitul lateral, patrupedie (pentru tonifierea transversului), așezat-rezemat și stând, pentru exercițiile de mers.

Un program de exerciții durează 45-60 minute, de 2-3 ori pe săptămână.

Programele de exerciții se întrerup în urmatoarele situații: dureri ( dorsalgii, lombalgii, pelvialgii), disconfort după programul de exerciții, dificultăți la mers în timpul sau după programul de exerciții, contracții uterine care apar la un interval mai mic de 15 minute, sângerări vaginale, tulburări de auz sau de vedere, grețuri sau vărsături, parestezii cu diverse localizări, scăderi sau creșteri foarte mici în greutate.

Acestea sunt:

1. Inotul
   • Avantajul constă în faptul că intensitatea efortului poate fi adaptată permanent capacității de efort a gravidei 
   • Indicații metodice: temperatura apei sub 30 de grade; intensitatea efortului va fi la un nivel moderat; se recomandă pluta pentru efectul relaxant; se va evita still fluture, deoarece suprasolicită musculatura spatelui și articulațiile pelvine 
2. Exerciții de mers
   • Sunt recomandate pe toată perioada sarcinii, timp de 25-30 minute pe zi 
   • Indicații metodice: în timpul mersului, se va menține o postură corporală corectă; se evită mersul pe suprafețe neregulate; se vor purta pantofi comozi; se evită mersul în forță, cu pași mari; se vor menține coatele usor flectate și se vor balansa membrele superioare, deoarece conferă relaxare;
   • Avantajele mersului: poate fi practicat oricând; reprezintă un mod plăcut de petrecere a timpului liber; intensitatea efortului poate fi modificată în funcție de evoluția sarcinii;
3. Gimnastica respiratorie :
   • Este obligatorie în timpul sarcinii 
   • Indicații metodice: numărul de repetări crește treptat; se vor exersa toate exercitiile într-o singură poziție; se face asociere cu muzica 
4. Gimnastica abdominală – în primul trimestru se practică cu prudență datorită riscului de avort spontan 
5. Posturare;
6. Masaj.

• temperatura corporală să nu depașească 38C;
• frecvența cardiacă să nu depașească 60-75% din valoarea maximă raportată la vârstă;
• pe parcursul programului, gravida se va hidrata ori de câte ori este nevoie;
• înainte cu 1-2 ore de program, va consuma un fruct sau un produs de panificație 

• Posturarea are scop profilactic și relaxant:
  • Scop profilactic: favorizează circulația venolimfatică la nivelul membrelor inferioare; se folosește decubitul dorsal cu membrele inferioare la 30 față de planul patului –
  • Scop relaxant: reduce contractura musculară paravertebrală lombară; se folosește decubitul lateral, cu genunchii în flexie care determină retroversia bazinului și alungirea musculaturii contractate.

• Masajul se aplică în forma clasică sau sub forma de masaj reflexogen.
  • Are scop: profilactic, de relaxare și terapeutic.
  • Are efecte: asupra sistemului circulator (favorizeaza circulația venoasă de întoarcere), asupra sistemului muscular (efecte stimulante, prin framântat și efecte relaxante, prin netezire), asupra tegumentului (crește calitatea structurilor colagene și elastice ale dermului), asupra sânilor (se practică în ultimele luni de sarcină și are drept scop pregătirea pentru alăptat; constă în neteziri ușoare și tracțiuni ușoare ale mameloanelor).

Acestea sunt:

• Conștientizarea posturii corporale normale
• Creșterea mobilității articulațiilor realizată activ în toate pozițiile și planurile de mișcare
• Creșterea elasticității musculare prin exerciții de stretching
• Menținerea tonusului musculaturii peretelui abdominal
• Reeducarea respirației prin trecerea respirației de tip toracic superior, specifică femeii, la cea de tip toracic inferior și abdominală
• Autocontrolul și tonifierea planseului pelvin
• Supravegherea greutății corporale, nu mai mult de 2 kg în primul trimestru de sarcină.

1. Reeducarea respirației se începe precoce, chiar din trimestrul I de sarcină, pentru a se putea forma un bun control al respirației, care va duce la:
   • îmbunătățirea ventilației pulmonare 
   • folosirea ritmată și conștientă a respirației nu numai în timpul nașterii, dar si postpartum 
2. Reeducarea respirației diafragmatice constă în:
   • relaxarea cu bombarea abdomenului în inspir, facilitând coborarea diafragmei 
   • contracția cu sucțiune a peretelui abdominal care va crește presiunea intraabdominală, diafragmul împins în sus facilitând expirul.

Învațarea acestei tehnici se va face la început din poziția de decubit dorsal, având genunchii flectati, talpile pe sol, cu o mână pe torace și alta pe abdomen, executându-se respirații ample fără ca mâna de pe torace să se ridice în timp ce mâna de pe abdomen urmează mișcările respiratorii.

Reeducarea respirației cuprinde și exerciții de coordonare a respirației cu mișcarea efectuată, exerciții ce vor fi necesare în ultima lună, când mișcările respiratorii se vor coordona cu mișcările de împingere și expulzie perineală.

Autocontrolul pelvin presupune niște poziții de facilitare, cum ar fi:

• pentru contracții voluntare: decubit dorsal, decubit lateral, sezând pe scaun
• pe genunchi cu sprijin pe palme sau cu antebrațele sprijinite pe un scaun
• sezând cu trunchiul înclinat înainte, brațele sprijinite pe un suport
• sezând-rezemat pe un plan moale, cu coapsele în abductie, genunchii flectati și tălpile fixate pe sol

Controlul voluntar pentru obținerea unei contracții perineale consta in micsorarea distantei dintre simfiza pubiana și coccis, precum și dintre tuberozitățile ischiatice, urmată de autoînaltări ale planseului pelvin cu menținerea contracției musculare timp de 6 secunde; pauza 12 secunde; repetiții de 5-6 serii de 2-3 ori pe zi.

Pentru controlul distensiei perineale se efectuează exerciții de respirație diafragmatică: inspir cu bombarea abdomenului, urmat de mișcări de împingere de sus în jos care vor duce la senzația de eliberare a organelor pelvine ( vezica urinară, uretră, rect).

Obiectivele si mijloacele folosite sunt:

• tonifierea bolții plantare prin exerciții de gleznă executate simultan și alternativ
• favorizarea întoarcerii venoase prin: posturări (membrele inferioare la 30 față de suprafața de sprijin); mobilizări active ale articulatiilor membrelor inferioare (se insista pe circumducții); mișcări de pedalare; exerciții de stretching; masaj clasic; masaj pneumatic de tip angiomat; purtarea de ciorapi elastici
• creșterea mobilitătii articulației coxo-femurale și amplificarea mișcărilor de nutație și contranutație
• atenuarea crampelor musculare
• scaderea atitudinii lordotice
• creșterea elasticității musculare
• tonifierea musculaturii planseului pelvin

1. Pozițiile de lucru vor fi delordozante și cu baza de susținere mare
2. Contraindicatiile sunt similare celor din trimestrul I de sarcină
3. Poziția de decubit dorsal se reduce treptat, deoarece poate duce la compresia vaselor mari, determinând brahicardie, hipotensiune, vertij, scăderea fluxului sanguin uterin
4. Se introduc progresiv mișcări pentru musculatura abdominală
5. Masajul membrelor inferioare în scopul activării circulației de întoarcere și prevenire a edemelor și a varicelor
6. Exerciții de tip stretching, în special cele de mărime a diametrelor pelvine
7. Se marește progresiv numărul de exerciții pentru menținerea bolții plantare și cele de autocontrol respirator.

• Obiectivele sunt:
  1. Continuarea exercițiilor de asuplizare musculoarticulară
  2. Menținerea tonusului postural și prevenirea aplatizării bolții plantare
  3. Aplicarea măsurilor de îndepartare a tulburărilor circulatorii
  4. Instruirea gravidei asupra posturii corecte
  5. Invățarea reflexelor de distensie și expulzie îmbinate cu actul respirator și a pozițiilor de facilitare a coborârii fătului
  6. Prezentarea metodelor de naștere naturală și pregătirea gravidei și a familiei pentru actul nașterii
  7. Inducerea stării de relaxare generală prin metoda Jacobson si Schultz
  8. Invățarea pozițiilor obstreticale ce favorizează mișcarea de nutație si contranutație.
• Mijloacele sunt:
  1. Exerciții libere
  2. Exerciții de tip stretching
  3. Exerciții cu obiecte: mingi, bastoane, etc
  4. Exerciții la aparate: pedalier, placa cu bile pentru masaj plantar
  5. Pliambări în aer liber
  6. Masaj și automasaj
  7. Masaj relaxant
  8. Posturarea
  9. Exerciții de mers
  10. Exerciții de gimnastică respiratorie.

• Contraindicațiile sunt: hipertensiune arterială, insuficienta cardiacă, întâziere în creștere intrauterină, iminență de naștere prematură sau nașteri premature în antecedente, ruptură spontană prematură de membrane, placenta jos inserată, sarcina multiplă, abdomen cicatricial.
• Precauțiile sunt: cefalee; dispnee; contracții uterine; tumefacția bruscă a mâinilor, feței, picioarelor; tumefactie abruscă a unui singur membru inferior; durere toracică; aritmii cardiace; vertij; durere bruscă la nivel lombar, abdominal și a simfizei pubiene.

Acestea sunt:

1. Intensitatea, volumul de lucru și durata efortului fizic se reduc treptat spre luna a IX a, când se mențin numai miscarile de respirație ce vor fi necesare în timpul travaliului, precum și exercițiile ușoare ale membrelor și plimbările în aer liber
2. Pentru faza dilatării, se învață respirația toracică superficială, prin care se evită coborarea diafragmului
3. Invățarea reflexelor necesare nașterii:
   • reflexul de împingere: se inspiră bombând abdomenul, concomitent cu împingerea de sus în jos, urmată de distensia perineală, iar, în final, contracția voluntară a abdomenului accentuează împingerea
   • reflexul de expulzie (Vasalva): inspirație diafragmatică cu bombarea abdomenului, urmată de contracție abdominală, apoi perineală (gravida este în sprijin pe coate, ridică capul și pune bărbia în piept).
4. Exercitii de stretching si exercitii pentru coloana lombara in trimestrul III de sarcina.
5. Exercitii de respiratie in trimestrul III de sarcina: Tehnica Lamaze – descriere, avantaje.

Anestezia epidurala: descriere si avantaje, indicatii, contraindicatii si complicatii.

• Modificările sunt: modificări în funcția nervilor rușinoși; scăderea presiunii maxime de constricție la nivelul sfincterului anal; alterarea coborârii colului vezical în timpul manevrei Vasalva; scăderea capacitătii musculaturii planseului pelviperineal.
• Obiectivele sunt: profilaxia trombozei; reluarea respirației normale; refacerea musculaturii planseului pelviperineal; îmbunătațirea tonusului postural; asigurarea suportului fizic necesar satisfacerii tuturor obligațiilor materne.
• Programul kinetic pe zile al perioadei de lauzie propriu-zisa.

• Obiectivele sunt:
  1. Restabilirea atitudinii posturale corecte și a greutății normale
  2. Refacerea centurii abdomino-pelvine, a musculaturii erectoare a spatelui, adductorilor și a musculaturii plantare
  3. Reechilibrarea bazinului prin tonifierea cuplului corector abdominali-fesieri și întinderea cuplului deformant lombar-psoasiliac
  4. Continuarea reeducarii sinergiei musculare toraco-abdomino-pelviperineale în cadrul respirației
  5. Respectarea regulilor de igienă posturală
• Mijloacele sunt:
  1. Exerciții libere globale
  2. Exerciții cu rezistență pentru dezvoltarea forței musculare
  3. Exerciții izometrice
  4. Exerciții de autocontrol postural
  5. Exerciții la aparate fixe
  6. Exerciții de tip stretching pentru musculatura scurtată
  7. Masaj si automasaj pentru tulburările circulatorii
  8. Elemente din sporturile preferate, cu scop relaxant
• Indicații metodice:
  1. Recuperarea armoniei fizice prin crearea unei stări psihice favorabile ce generează interesul pentru refacerea estetică
  2. Reeducarea musculaturii abdominale se face în paralel cu scăderea în greutate prin dieta alimentară
  3. Recuperarea se face în funcție de anumiți factori: vârstă, stare psihofizică generală, afecțiuni asociate, posibilități de reintegrare în activitățile casnice, etc.